| 1.
|
ATENU'A, atenuez, vb. I. Tranz. A micsora intensitatea unui fenomen, importanţa sau gravitatea unui fapt. ◊ Refl. Durerea i s-a atenuat. [Pr.: -nu-a] - Din fr. att'enuer, lat. attenuare. Sursă
: DEX'98
(27512)
- ana_zecheru |
| 3.
|
ATENU'A vb. 1. a (se) calma, a descreste, a (se) diminua, a (se) domoli, a (se) linisti, a (se) micsora, a (se) modera, a (se) pondera, a (se) potoli, a (se) reduce, a scădea, a slăbi, a (se) tempera, (rar) a (se) pacifica, (fig.) a (se) îmblânzi, a (se) îndulci, a (se) înmuia, a (se) muia. (Viteza vântului s-a mai ~.) 2. (MED.) a ceda, a slăbi. (Boala s-a ~.) Sursă
: Sinonime
(172794)
- siveco |
| 5.
|
A SE ATENU//'A se ~e'ază intranz. (despre procese, acţiuni, fenomene etc.) A deveni mai puţin intens; a scădea în intensitate; a se amortiza; a slăbi; a dilua. [Sil. -nu-a] /<fr. att'enuer, lat. attenuare Sursă
: NODEX
(324046)
- siveco |